Dr. Cristian Podoleanu

     UMF Târgu Mureș

     Clinica Medicală nr. 4

Bolile cardiovasculare reprezintă una din principalele cauze de deces în rândul adulților cu vârsta peste 60 de ani, în urma afectării circulației coronariene (infarct miocardic, cardiopatie ischemică și insuficiență cardiacă), a circulației cerebrovasculare și a leziunilor aortei toracice sau a arterelor periferice.

Principalul mecanism fiziopatologic care stă la baza acestor leziuni este procesul aterosclerotic.

Principalii factori de risc care pot fi modificați prin intervenție terapeutică, așa cum au fost identificați prin studiul Interheart care a inclus pacienți din 52 de țări sunt reprezentați de fumat, dislipidemie, hipertensiunea arterială, diabet, obezitate, factori psihosociali.

Numitorul comun care stă la baza acțiunii nocive a acestor factori de risc îl reprezintă procesul aterosclerotic, începând de la leziunile minime ale endoletliului vascular asimptomatice clinic până la ruptura plăcii de aterom care se manifestă clinic prin ischemia acuta coronariană sau cerebrovasculară.

Acesta este motivul pentru care asistăm în ultimii ani la o dezvoltare spectaculoasă a tehnicilor de diagnostic țintite pe identificarea precoce a leziunilor aterosclerotice în scopul tratamentului precoce pentru limitarea dezvoltării acestora.

Procesul aterosclerotic se manifestă la nivelul peretelui vascular inițial prin modificarea proprietăților visco-elastice ale acestuia a căror consecință este creșterea rigidității arteriale. Păstrarea elasticității peretelui vascular este esențială pentru exercitarea funcției de tampon de presiune a aortei toracice: modularea oscilațiilor presionale ale debitului cardiac pentru asigurarea unei presiuni optime pentru perfuzia tisulară fără încărcare presională excesivă asupra vaselor mici.

Alterarea structurală și funcțională (în special indusă de vârstă) a peretelui aortic, prin creșterea rigidității acestuia, duce la modificarea presiunii transmise prin peretele vascular. Aceasta poate fi pusă în evidență prin metode neinvazive de evaluare a undei de puls.

Analizarea undei de puls (AUP) a devenit o tehnică din ce in ce mai larg utilizată: cu ajutorul unui tonometru de înaltă fidelitate se pot obține informații indirecte, cantitative, asupra valorii presiunii arteriale centrale precum și calitative asupra morfologiei undei de puls arterial. Aceasta din urma poate oferi informații referitoare la elasticitatea peretelui arterial precum și la viteza de transmitere a undelor de puls directe si reflectate.

Identificarea unui punct de inflexiune (adica un punct în care curba undei de puls își schimbă sensul concavității) pe panta sistolică a undei de presiune permite identificarea a 3 parametri a undei de puls:

– presiunea la punctul de inflexiune: aceasta reprezintă presiunea transmisă anterograd, dependentă de funcția cardiacă sistolică

– augmentarea absolută a presiunii arteriale centrale: amplitudinea undei de puls reflectate

– intervalul de timp de la inceputul sistolei până la punctul de inflexiune

Indicele du augmentare (IA) reprezintă un parametru adimensional (procentual) care exprimă procentul de creștere a presiunii sistolice datorită suprapunerii peste unda anterograda a undei reflectate, în momentul terminal al sistolei. Formula de calcul este: IA=100 x (augmentarea presiunii centrale / presiunea pulsului). Estimativ, acesta poate da informații și asupra contribuției relative a undelor de puls anterograda și reflectată asupra presiunii pulsului și postsarcinii ventriculare stângi.

Cresterea rigidității arteriale în urma înaintarii în vârstă sau avansării procesului ateroslerotic se caracterizează printr-o suprapunere precoce a undei reflectate peste unda anterograda ducând la o creștere a presiunii arteriale centrale. Determinarea IA poate fi considerată ca o metoda simplă de cuantificare a rolului undei reflectate ca factor determinant a creșterii presiunii arteriale centrale

Scăderea elasticității vasculare duce la alterarea funcției de tampon de presiune a aortei având implicații directe asupra creșterii post-sarcinii și reducerea perfuziei coronariene.

IA poate fi utilizat în vederea aprecierii îmbătrânirii vasculare: un studiu recent a evaluat comparativ undele de puls arterial radial la un numar de 632 de subiecți cu vârsta medie 47 de ani (extreme 20-82 de ani) fără boală cardiovasculara prin tonometrie radială și a calculat AI. Acesta a fost sermnificativ mai scazut la bărbați comparativ cu subiecții de sex feminin: (69.5 ± 16.3 comparativ 81.1 ±16.1). Acest rezultat poate fi explicat prin faptul că între femeile și bărbații luați în studiu au existat diferențe semnificative din punct de vedere a taliei. De asemenea, la femei au fost înregistrate valori mai mari ale vitezei undei de puls și un diametru mai mic al arterei radiale.

Odata cu înaintarea în vârstă s-a constat și o creștere a IA, indiferent de sexul subiecților. Determinarea, la aceiași pacienți, a IA utilizând presiunea aortică prin tehnica transferului de funcție (SphygmoCor) a validat măsuratoarea prin tonometrie radială.

Acest studiu a aratat ca IA poate fi luat in calcul ca un marker al îmbătrânirii vasculare și ca o estimare a presiunii arteriale centrale.

Un alt studiu care a evaluat un număr de 458 de subiecți a confirmat rezultatele enumerate anterior: IA este mai crescut la femei decât la bărbați și se corelează pozitiv cu valorile TAD.

Pe baza studiilor clinice care au avaluat acest parametru a fost elaborat un document de referință privind utilitatea clinică a tehnicilor de evaluare a rigidității arteriale. În acesta se mentionează că principalii parametri care trebuiesc să fie luați în calcul pentru aprecierea rigidității arteriale sunt presiunea sistolică centrală, IA și presiunea pulsului la nivel central.

Am avut oczia sa utilizăm dispozituvul HEM A.I. 9000 Omron in vederea măsurarii AI. Dispozitivul este simplu de utilizat atat de către medic cat si de către personalul sanitar mediu. Nu necesită setări special, fiind funcțional imediat dupa scoaterea din ambalaj. Un instructaj de 30 minute din partea personalului de specialitate a fost suficient

In vederea obținerii unor măsurători valide este necesară plasarea senzorului tonometric asupra arterei radiale. Identificarea acesteia se face pe baza examenului clinic prin palparea pulsului arterial. La pacienti normostenici, fara patologie vasculara periferică, procesul de plasare a senzorului se realizeaza rapid, in general in 1-2 minute. Procesul poate dura pana la 5-7 minute in cazul in care pacientul este obez sau prezinta tumefierea regiunii carpale. In aceste cazuri, identificarea prin palpare a arterei radiale poate fi mai dificilă. In practica noastra am rezolvat aceste dificultăți cu ajutorul unui dispozitiv Doppler periferic care a permis identificarea rapida a localizarii vasului.

Am utilizat dispozitivul HEM A.I. 9000 Omron la un număr de 48 de pacienți internați și din ambulator. Fiecărui pacient i s-au oferit explicații referitoare la modul de desfășurare a măsurătorii pt aproximativ 10 minute. Timpul mediu până la obținerea unei determinări a fost de aproximativ 12 minute în cazul primilor 10 pacienți și a scăzut ulterior la apoximativ 7 minute. Determinarea a depășit 15 minute în 4 cazuri, datorită condițiilor anatomice. Detalierea acestor rezultate urmează a fi publictă ulterior. Principalul determinant a curbei de învățare este reprezentat de așezarea corectă a senzorului de tonometrie exact desupra arterei radiale, fiind necesara o perioadă de acomodare cu dispozitivul de fixare a senzorului, care este prevăzut cu un system de ghidare care facilitează poziționarea corecta.

Undele de puls si parametrii obținuți sunt afișate pe ecranul de mari dimensiunii ceea ce face ca vizualizarea acestora, inclusiv de către pacient să se facă fără dificultate. Ulterior aceste sunt printate pe hărtie de catre imprimanta încorporată.

Din punct de vedere al utlizării într-un cabinet de evaluare a pacientului hipertensiv aparatul prezintă avantajul determinării neinvazive a unor parametric hemodinamici suplimentari: presiunea centrală, presiunea pulsului si AI dar prezintă dezavantajul de a necesita un timp prelungit la un procent mic de pacienții la care artera radială nu poate fi identifictă ușor pe baza examenului clinic datorită condițiilor anatomice locale.

Bibliografie

Laurent S, Cockcroft J, Van Bortel L et al. Expert consensus document on arterial stiffness: methodological issues and clinical applications. Eur Heart J. 2006 Nov;27(21):2588-605.

Fantin F, Mattocks A, Bulpitt CJ et al. Is augmentation index a good measure of vascular stiffness in the elderly?. Age Ageing. 2007 Jan;36(1):43-8

Kohara K, Tabara Y, Oshiumi A et al. Radial augmentation index: a useful and easily obtainable parameter for vascular aging. Am J Hypertens. 2005 Jan;18(1 Pt 2):11S-14S

De unde pot cumpăra produsele importate de MED.CO?
Unde pot duce la reparat produsele OMRON?
Cum pot deveni distribuitor sau partener MED.CO?
© S.C. MED.CO S.R.L. 2016 TOATE DREPTURILE REZERVATE

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai multe informaţii.

Acest website foloseşte cookie-uri, atât cookie-uri proprii cât şi cookie-uri de la terţi pentru a furniza vizitatorilor o experienţă mult mai bună de navigare şi servicii adaptate nevoilor şi interesului fiecăruia.

Închide