Cercetătorii au descoperit că acești neuroni au roluri distincte după zonele creierului cu care sunt asociate. Sunt responsabili de programarea și controlul acțiunii care se declanșează instantaneu. Dacă nu este imediată, contagiunea căscatului se poate manifesta între unu și trei minute. „Replica involuntară a căscatului nu răspunde unui mecanism de imitație motorie, așa cum indică răstimpul până la apariția sa”, explică dr. Olivier Walusinski, specialist în fenomen.
O formă de empatie? Ea ar depinde, în consecință, de neuronii-oglinzi „empatici”, legați de zonele emoționale. Or răstimpul lor de răspuns este mai lung. Ei nu inițiază replicarea căscatului decât dacă este câștigată capacitatea individului de a se pune în locul altuia, către vârsta de 5 ani. Un bebeluș ar putea, deci, imita o mișcare a gurii – contagiune motrice instantanee – dar nu va replica un căscat. În ce privește animalele, contagiunea operează la maimuțele mari bonobos și lupi, dar nu la câini sau macaci…
